Ş când ti gândeşti c di mic zâcem lu mama me pi uliţâli tarii noastri ca li tai gatu la nigrii iste cand ii videm parliti asa la ratisoari prim ghilimelili ochilor mii brostiti, apai pacatili meli acu li platesc dară la tăţ. Am ajuns in tara parlitalor. Ma Jani oi fi tu alb di neam da aiste ti intreg pi tini rau di tat. Crec so gandit cel di sus a purcedi la incercari di coabitari, ca serioasa negreata o intins in Africa asta. Nu zac n
u, da’ parco intins beteagu destul prin funigna cuptiorului. Apai discalecai ca tat pacatosu european intr-o lumi pardalnica rau. Nici nu iesai io ghini pi poarta spurcatii fapturi inaripati ca s ma chitira sii la ali vami. Mai o tara s ma s videm fara tati pacatili meli di zastri. Na facui s io ci putui li dadui la isti belicos di cati o inghetata, s imi insfaca un titirez di ista negru valizali si tusti intr-o trasura fumegatoari pi ali Africii taramuri. Cercai io frantuzasmi cu pacatosu cel di birjar da nic iota mai acatarii nu putui io princepi in ali meli samni frantuzasti asa ca ma cufunda
i in salbaticiunea palmierilor din rachili lor. Cii drept ma cam dureu nadragii di greutatea fapturii meli ca statui cam tata zaua cee increncenat in foisor cu lacrimili-mi curgand in doru fetii di acasa, da na te pricopsasi Ioani acu cu tata ciulamau asta di ici. Dis di dimineturi s trez iste cu telefonili meli, ci tre sa li pui io la punct in furca coastii, ca ma apileaza sa ma duc la munci. Da ci s zac abia acu cand iesai pi pragu coanacului ma podidi umezala jlava a continentului si parca ma uscai a naibii in gastireata si nu putui a rasufla ghini. Cascai ochii prin mogaldeata geamului aburit di boliciuni s dejti insamnati, la tata saracania cee di pi uliti. Urat cosmar viu avui prezentat in viderea me, da totus parca incet incet ma incerca o zambareata in coltu gurii cu gandu la tatarasii nostri consateni cu ligheni si caldari. S cum va spuneai ma purcesii spri cautatura muncii meli. Doamni parca ma carchis cel di sus in momentili celi. Ci plombi, ci costereti visati di mini acasa, ieti bre coli o duzana di harapi negri 
ma asteptara intr-o dugheana prinsa in trei sarmi gata gata sa prinda satelitu di amiaza. Oi dracii. Ma impacai cu gandu da imi blestemai ghiocu cari il incercai io la plecarili di acas. Asta e tre s s-astept urmatoarea barza. S ioti ca ma pusai pi asteptari s munci. Bre trecu asa o periodicitati insamnata in tigvareata neuronului meu s incet incet parca incepi a-mi placi saltareata asta di 5 gradi pisti icuator, mai ales c in ali sambetilor s duminicilor vremi ma lua un romanas di al nostru di ista colorat la limbari prin targ. Zac romanas ca daca stau ghini s analizaz is tat ca noi numa ca o cazut tata ciutura pisti ii s no ramas s la noi. Bietu Mike ca asa il cheama pi viteazu nostru ma plimba pi tat coclaurii inverzat ai malarii s imi arata poamili africii din fiecare verdeata mai rasarita. Ba undi pui ca ma s infipsai la o ferma di oratanii in afara vilajlui. Aici fu cum fu da cand imi palira un bulan di soaric porcesc dinainti mai mai sa ma ajunga istoria di mata pi dos. Auz, azvarlii copanu dreacului s imi vazui di orezu alb in continuare. Hmm jurai sa nu mai cerc alti zari in afara di fructili buni ali lu Dumnezau… Zasai io asta, da’ in una din zalili este ma apucai di crac iara ca nu putui sadi in apili meli. Cumparai vezi Doamni un sel di patlagica verzui-galb
uii s vad a o cerca daca ii buna. Vai, puta draci rau nu alta, nu zac buna la gust da ave fermentu papusoiului intransa. Promit iara ca noi mai puni gura, da na ischita ii mari, cini stii ci rezerva iar ghicitoarea fetilor din fata me. Negresi? Cum nu, da sad cuminti ca ma atingi fata cee acasa s-apai nu di alta da n-ari rost ca pi langa boliciuni ti mustra s ali constiint pi celi urmi, asa ca stai tu fatuca me fara grij acasa ca nu ma palesti pacaciunili aci. Nu zac ca ali formi negri bajguitoari in ochii mii curioş nu ar sadi bini in poala pochii da nu ma pacalesti necuratu amu, neeee. Da pentru partea masculina ci s zac formi s la noi d
a s la ei. Aiste metresa parca au poparneata ridiscata in sus si olecut cambrata ca iapa din curtea lu var-mio. Bun nu zac nu. Va invit apai pi voi s gustati apai dar din poftili mueresti c io nu indrasnesc in ali calca pragu istora. Pai fetilor ci s va zac daca va suradi narocu in poala apai s stiti ca negri or si ei cu podoaba mari da sincer scarba a scarchina un bambus di ista ar trebui s va sii. Ma rog da daca tatusi va palesti api atunci catat cu grija ca marfa ieste. Mai multi povestiri nu incerc a vi li intinti acu pi falii ca nu pre is strecurati ghini ideili in condeiu mintii as ca va astept la ali urmarilor intamplari actuali din viata unui nestiut dar dorit deochi moldovean,
Cu tãt dragu,
Badea Ion 19 Prier 2005
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu