Zboru berzei in tarile calde III

Bat’ var nacazurili s nipricinili vetii ca pi mini daca nu stiti a va orandui trebili, ca io ma trezai iaras incalcit in pantecareata sortii, anintat di dorintali natali. Ioti, s treza Ion zalili ieste cu un nefartat din noroc ca trebu a salaslui inca cativa diminet buni pi maleagurili cenusai in cusca ibisului patat di umezalili oceanului. Na ca daca caprili iestora nu pricep cum sadi invartitu tastii pi paretili monitoriului trebu a mai zabovi oleaca in laguna pentru a descalci socotitoarea din nou. Na mi-o si drag creca a ramane (pi draci, doar dupa bani), da ma palisara un dor naprasnic di margelili mandrii, di mireasma sanzaienilor pierduti divremi s a teiului imbibat in caldarili Iesilor. Oi Doamni da no-i scapa io? Atunci desfrau di bunatat si pupaturi ali dragii meli. Ci sa ma tot invart in juru nacazului meu atat, rabd s dai inainti badi ca treci, mult o fost, pi atat mai iesti, da treci digraba sau nu, da treci, so s zac gheavoli am scapat s data asta.
Las gandurili necurati deoparti, in vrerea c-or treci mai usor, s purced a va indulci cu nisti petrecareti ivorieni patati chiar di personagiu di fata.
Apai am ceva mamii ai reprosa ca na io i-am zas inainti di a ma faci ca daca nu is frumos nu ies, da totus pute s ie olecuta sa lase din bardacuta mai putan nu sa-mi deie tat ci o avut. Di frumusata me, mai di culoarea chelii ma invartii io prin receptiunea hanului in cari am tras s numa bini ca o cocotiera moderna draga Doamni s infingi in ali prezentarii. Io bleg, mai mult nauc di cap s umezala di afara ma las prostit cica s ma prezant s io. Nu apuc ghini s zac asta is io ca s ma tranteste domnita cu ideii di ali durerilor di sali s schinari cari imi trebuiesc masati. Ptiu spurcaciuni, fugii ca chestili in apa s ma ascunsai rapidi in vagauna me di la etaj, mai mult di gand di cat di poporneata africana. Auz la ie, s imi freci mii coastili cu alifiili elefantului, ca parca nu oi ave alifii, iz acasa. Hmm, nici nu ma odihnii ghini cu gandu ca pi la orili lu zaci boc boc in poarta. Mai mult cu ochii inchisi di sfarsatu zalii deschisai poarta s nici bini ca hop, tusti, gadi gadi ma trezai cu zana africana in iatac. Nici nu avui timp sa casc gura mai ghini. Apai oi fi facand io di ras neamu razasasc da io cu asta nu ma sui pi buturuga fii cio fi. Pute ie sa fii parateasa la tata frumusata di jungla da io nu ma incalt cu asa ceva mai. S nu stiu cum reusai io asa dibaci ca ii insipsai mana pi umeri so o trantii rapidi afara ca sa poarta cari o inchisai in draci. Oiiii, ma calmasi digraba numa la zambetu drag a florii meli s imi petrecui noaptea doar la gandurili albinilor noastri. Totus s pari ca masaju ista ii o abrodari frecvent in obisnuita astora ca ma mai trezai iara cu alta pacatoasa da mai durdalii asa, ca ma ie in lift la “ nu vrei matali un masaj pot s ti ajiut “ cica. Di parca masaju ista era dorit din plin. Scapai cu fata curata s data asta s imi vazui di trebi usurat.
Prin saptamanili ieste draga Doamni apucai s io a gusta din nasapu chetros da drag di pasat a plajalor africane s mai gustai si ditamai nuca cu tat lichidu ii dulci. La inceput o plimbai io prin gura asa in ali degustarii da rapidi di sati invartii giocu s il varai pi tat in panticareata spre ai potoli vrerea. O fi nasapu nostru sin da aista cum era asa mari imi gadila placut talchili s chelea s sfarsai ioti asa s cu masaju vrednic.

In dorinta di a pas mai rapidi pi meleagurili noastri va tuc dulci s pi curand,

Badea Ion, 26 Iunie 2005

Zboru berzei in tarile calde II

Apai nenica iata-ma iara in coliba lu elefantu pus pi munci, s aprig aprins di nadufu mandrii. Ma gandii io ca nu-i pre ghini a salaslui cu isti colorat impriuna da na acu tre sa ma impac cu gandu ista, asa ca ma amaraii s indulcii cu un cracan di banani intri timpurili saderii meli aci. Ot fi zacand voi: ei s?, banani no mai vazut roamanu banani? Io va zac ca n-at vazut ditamai bulanu di galbejata fructifera aninata la un loc. Asta ca asta da ci fel di banani? Di cari? He he di celi mici cat sfarcu di maimuta urlatoari ca li s zac bastinasai intrun sel anumi “ortei de prostitue ”. S ma potrivesc io ghini amu la zacala cee ca tăţ intunecaţâi iste is dotat cu melesteu placerii feminini? Nu bade, acu cand vazui parpaleata di banani ingramaditi asa pi arac ma apucara hlizalili launtrici. Ci s va zac erau vreo taspi banani micuţî pusî la rand zamtat pi un somoioc di curpan; ş erau aşă multi aninati pi pridvoru unii vanzatoari cari mai asa pi urmi imi tranti s un gand dulceag in ochisori, mai mai sa ma las scaldat di necuratu. Da na imi luai traista s purcesei mai diparti.
C tat suntim la capitolu bunaciuni di fructi ieti ca nimerii odata cu painea maimutai s un cur di sac di orangini verz da pi dinuntrili galghini s buni la gust da pi cari li tot mototolii io sara di sara in incercari disperati ali dezvali rusanea ca nu avei pic di custură, asa ca colorai paretii cu ieli. Buni la gust da parc ma nimeresti in pantecareata o dureri dulci s amintiri pierduti cam di vreo 2 ani dupa ciresali din fundu gradinii. Or şi mai multi pacati di ieste iesati in curtali istora da nu stiu a ma incumeta a saliva incet la tati parfumurili africii, mai ales ca ma palisara si vreo doua nespurcati di afţ care imi tot nacajasc plimbareata prin gura.
Nu stiu daca am apucat a inşâra şî povestea zburatorilor din fata odaii meli di sara cu sara, da’ pot s va zac c am prins un dragan rau di tat mai ales pi celi sobolani zburatoari cari is plimba odraslili prin crinjili africii. Vazand io aieste viitat paroasa s neparliti di bastinasi inca statui io intr-o z a analiza cum di tata sad ii cu capitili intoars catri centru pamantului si cum s si fel s oblaiesc intri eli. Beahh di m-ar nimaeri unu in scafarlii cand nio s viata mai dulci pi ieste taramuri apai dar ma car cu tatu in ali banitalor noastri veci. Aci tai frica s di matu din colt ca ti trezasti co fi harap s cela.

Eti c ma luasai cu vorba s terminai si cracu di banani cu voi. Apoi ramanit pi altidat sanatos s veseli ca tatu ii frumos s ghini cand ti spurca ala ghini, ca pi mini mo spurcat s flacau is alintat,

Cu vesti buni va iubesti,

Badea Ion, 28 Mai 2005

Zboru berzei in tarile calde I

Ş când ti gândeşti c di mic zâcem lu mama me pi uliţâli tarii noastri ca li tai gatu la nigrii iste cand ii videm parliti asa la ratisoari prim ghilimelili ochilor mii brostiti, apai pacatili meli acu li platesc dară la tăţ. Am ajuns in tara parlitalor. Ma Jani oi fi tu alb di neam da aiste ti intreg pi tini rau di tat. Crec so gandit cel di sus a purcedi la incercari di coabitari, ca serioasa negreata o intins in Africa asta. Nu zac nu, da’ parco intins beteagu destul prin funigna cuptiorului. Apai discalecai ca tat pacatosu european intr-o lumi pardalnica rau. Nici nu iesai io ghini pi poarta spurcatii fapturi inaripati ca s ma chitira sii la ali vami. Mai o tara s ma s videm fara tati pacatili meli di zastri. Na facui s io ci putui li dadui la isti belicos di cati o inghetata, s imi insfaca un titirez di ista negru valizali si tusti intr-o trasura fumegatoari pi ali Africii taramuri. Cercai io frantuzasmi cu pacatosu cel di birjar da nic iota mai acatarii nu putui io princepi in ali meli samni frantuzasti asa ca ma cufundai in salbaticiunea palmierilor din rachili lor. Cii drept ma cam dureu nadragii di greutatea fapturii meli ca statui cam tata zaua cee increncenat in foisor cu lacrimili-mi curgand in doru fetii di acasa, da na te pricopsasi Ioani acu cu tata ciulamau asta di ici. Dis di dimineturi s trez iste cu telefonili meli, ci tre sa li pui io la punct in furca coastii, ca ma apileaza sa ma duc la munci. Da ci s zac abia acu cand iesai pi pragu coanacului ma podidi umezala jlava a continentului si parca ma uscai a naibii in gastireata si nu putui a rasufla ghini. Cascai ochii prin mogaldeata geamului aburit di boliciuni s dejti insamnati, la tata saracania cee di pi uliti. Urat cosmar viu avui prezentat in viderea me, da totus parca incet incet ma incerca o zambareata in coltu gurii cu gandu la tatarasii nostri consateni cu ligheni si caldari. S cum va spuneai ma purcesii spri cautatura muncii meli. Doamni parca ma carchis cel di sus in momentili celi. Ci plombi, ci costereti visati di mini acasa, ieti bre coli o duzana di harapi negri ma asteptara intr-o dugheana prinsa in trei sarmi gata gata sa prinda satelitu di amiaza. Oi dracii. Ma impacai cu gandu da imi blestemai ghiocu cari il incercai io la plecarili di acas. Asta e tre s s-astept urmatoarea barza. S ioti ca ma pusai pi asteptari s munci. Bre trecu asa o periodicitati insamnata in tigvareata neuronului meu s incet incet parca incepi a-mi placi saltareata asta di 5 gradi pisti icuator, mai ales c in ali sambetilor s duminicilor vremi ma lua un romanas di al nostru di ista colorat la limbari prin targ. Zac romanas ca daca stau ghini s analizaz is tat ca noi numa ca o cazut tata ciutura pisti ii s no ramas s la noi. Bietu Mike ca asa il cheama pi viteazu nostru ma plimba pi tat coclaurii inverzat ai malarii s imi arata poamili africii din fiecare verdeata mai rasarita. Ba undi pui ca ma s infipsai la o ferma di oratanii in afara vilajlui. Aici fu cum fu da cand imi palira un bulan di soaric porcesc dinainti mai mai sa ma ajunga istoria di mata pi dos. Auz, azvarlii copanu dreacului s imi vazui di orezu alb in continuare. Hmm jurai sa nu mai cerc alti zari in afara di fructili buni ali lu Dumnezau… Zasai io asta, da’ in una din zalili este ma apucai di crac iara ca nu putui sadi in apili meli. Cumparai vezi Doamni un sel di patlagica verzui-galbuii s vad a o cerca daca ii buna. Vai, puta draci rau nu alta, nu zac buna la gust da ave fermentu papusoiului intransa. Promit iara ca noi mai puni gura, da na ischita ii mari, cini stii ci rezerva iar ghicitoarea fetilor din fata me. Negresi? Cum nu, da sad cuminti ca ma atingi fata cee acasa s-apai nu di alta da n-ari rost ca pi langa boliciuni ti mustra s ali constiint pi celi urmi, asa ca stai tu fatuca me fara grij acasa ca nu ma palesti pacaciunili aci. Nu zac ca ali formi negri bajguitoari in ochii mii curioş nu ar sadi bini in poala pochii da nu ma pacalesti necuratu amu, neeee. Da pentru partea masculina ci s zac formi s la noi da s la ei. Aiste metresa parca au poparneata ridiscata in sus si olecut cambrata ca iapa din curtea lu var-mio. Bun nu zac nu. Va invit apai pi voi s gustati apai dar din poftili mueresti c io nu indrasnesc in ali calca pragu istora. Pai fetilor ci s va zac daca va suradi narocu in poala apai s stiti ca negri or si ei cu podoaba mari da sincer scarba a scarchina un bambus di ista ar trebui s va sii. Ma rog da daca tatusi va palesti api atunci catat cu grija ca marfa ieste. Mai multi povestiri nu incerc a vi li intinti acu pi falii ca nu pre is strecurati ghini ideili in condeiu mintii as ca va astept la ali urmarilor intamplari actuali din viata unui nestiut dar dorit deochi moldovean,

Cu tãt dragu,

Badea Ion 19 Prier 2005