Dulceata ciucalatei

Dragili meli cunoştinţ bini ni regăsârăm din nou la ale vorbilor suneti. Ştiţi voi gâlciava vorbilor pi limbî mă gadilî sî vă mai zâc vreo două. Păi după cum ştiţ tăţ io îs pi nişti coclauri vestici ai Europei şş mă chinui di zor sî pricep cii cu priceperea asta a lor cî tare m-or mai pus în vârteju minţîlor la ameţăli. Cicî belgienii işte îs tari ciudaţ, poati mai bini zâs obsedaţ de-aghinilea di săx şî alti plăceri, cari sî fim serioşî ni plac şî nouâ da nu li zâcem pi numi, cî de, cicî om fi pudici. Ş di ci zâc asta, tocmai pentru cî mersăi la vreo douâ carnavaluri di ali lor mai precis în Alst şî Merelbeque, aici la vreo douâ prăjâni di Gent. Acole tăti maicuţîli îş agitau frumusăţîli carnali, adicatilea tăti celi, şî mai majoritatea maimuţărilor defilânde ierau barbatuş în costumi di cuconiţî prejoasî. Şş ş ş, doamni frumos mai defilarî. Făcui şî imagini pi hărtii adicî pi computeri cî aşaii la moda acu sî prinz landscape-ul în computeri, sî li priveşti. Da’ în timpurile parăzâi ci vazui muică? O frumusăţî di mâţî belgianî. Măi sî şii, şş surâde aşa frumos la mini cî îmi vine s-o ţuc di dor ş jăli după fetili meli din Romania. Numai când deti din coadî, au mamâ cî mă trosni! Uf, frumoasî clipi, da’ na când vrui sî-i fac ş io poznî cu ie na cî dispăru. Frumoasî cuconiţa! Auz, şî deghizatî în mâţ ca sî toarcî mai ghini în privirili meli. Ei na, da’ sî terminăm cu visurili aghezmuitoari şî sî trecim în capitala lu Bruxăl undi neneicî cătai în domeniili regalităţîi lor pi domniţî sî o sfrijăsc o leaca în braţîli meli aşa ca sî ştii ci dulci îs romanaşîi. Mai omule, şî văzui şî eu Atomu cela frumos, mare caşcaval franţuzăsc şî flamand la un loc. Mari chestii, şăsî buli lichiti întri eli, cu tuburi cari cicî aveu şî elevator sî ti plimbi prin trânsâli, da’ văleu mămucî şî tătucî cî şăsî euroi vroieu sî ti sui în el sî faci huţa, aşa cî îmi luai trupa di romancuţî frumuşăli după mini ş mă plimbai doar prin prejuru lui sî-l admir ş sî-l diochi di ciudî cî di ci nu făcurăm noi buli mai întâi, românii. După ci ni săturarâm di admirat rugina di pi frumusăţa di atom purcesărăm sî zidem dragî Doamni planetarium. Cii ăla? Un loc undi zic ii cî ti învarţ în spaţiu, adicâtilea pi cer şî vezî alti buli ca bula pi cari sădem noi, şî îţ explica mai multi distanţ şî beculeţî. Da frumos mai fu, ca în basmi cî avui draci impresîia cî mi sî urcî în cap stălili, parcî mă gâdileu, şî io mai di ruşîni mai di drag erai sî pui mâna pi colega di scaun sî o ţâu strâns, strâns. Din pacati dură cam puţân şî mă dizmeticii răpidi. Ameţâţî şî tulburaţî ni plimbarâm tătî zâulica prin domeniili regali sî videm ce aşăzări au şî ci frumusăţî sî itâmplî. Aşa, acu ci sî vă mai zâc? Dragii mii au aişte la beri şî la băuturici din celi mai alesî, da la dracu cî nu-s pentru români, tăte-s la recipienti mici di parcî ar fi nu ştiu ci esănţuri. Doar la 33cl berea, doar celi bruni unili la .5cl da rar, doar sâţ umezăşti buza. Di ciocoloţî ci sî zâc? Îs buni rău, da’ tari scumpi, pre ti înşalî papilili ieste la buzunari. Uff, doar zornăie, nic hartii. A, şî încî cieva, cicî sî laudî cu fritten, or suna dracu a fripturî, da’ îs barabulili noastri străvechi tăieti şî prăjâti. Sincer aratî ca dracu şchiop, nu-s buni, doar maionieza şî sosurili li mai dădurî di gust. Tre sî vă zâc cî ici în departement la mini, mai preşis pi lângî, au aiştia un parc mai măricel, iar cole în parc tăt şelu di jâvini: di la porumbăi şî iepuroi vitejî pânî la fazăni, cum li zâci colegu mieu Fran spaniol di lingamine; vietăţî cari îmi tăt fac în ciudî cî tăt sî plimbăresc în vizoru meu cu tăt cu peni şî nu cu furculiţu înşipt în târtiţî ca sî li degust. Off, dragili fripturi di acasî, jali îmi e di ieli, da’ mai şăd, măcar sî gust tăti berili, şî poati poati reuşăsc sî prind o vulpoiacî di polonezî la târg…
Fui dragii mei şî în Brugge. Frumos târg, adevaru-i cî arăta tari ghini, un loc di turişti. Cum intrai, încî din gara undi pufăi trenu îmi plăcu. Făcui cu fetili meli modovenci tăti (Laura, Irina, Cathy) şî un flăcău (Florin) caţîva paşî şî vazurăm frumusăţî di cetăţui vechi, frumos aranjatî şî curatî cu tăt şelu di suveniruri şî pofti buzunăreşti, da’ na, la noi cam zornaiau, da’ tot luai 2 pahari di ţuicî sî li duc acasî. Bun, da’ pănî la aieste, vâzui dragii mii ditamai gânsacii şî gâştili plutind pi canalili Brugge-ului; na, cî tre sî vă zâc cî în toati oraşîli ţării ieste au canali, put da curg. Şî mamî, ci gânsaci cu ga lung, popou mare, peni albe si lucitoare, ş-a dracu sî fiu dacî nu sămănau cu notili meli di la aritmetica lu’ Gheba din primii ani. Pi Sf Chetru lebaduşti erau, frumoasî bre, frumoasî rău, da’ întri noi şii vorba flamândi a dracu cî tăt întindei mâna şî ti ciuche di cozorocu di jos. Pi lânga ieli mai erai şî porunghi albi şî multi flori galghini aşăzati în curţîli bisericilor vechi şî tămâieti uşor mai tari. Făcurăm multi plimbăreli şî admiralitati în ist târg pânî ni hotărârăm în douî trii înjurari şî stuchiri a purcede cătri vârtelniţăli di vănt ca sî videm cat îs di colorati. Mai, mari frumusăţî şî înalti cî ni pozarâm şî-n deal şî-n vali, şî văzurăm şî di celi electrici care li bati vâtu ca sî aibî belgianu lumina la opaiţ. Şî plimbarâm târgu fetilor meli prin Brugge şî di poftili meli şî di curiozităţ intrarăm la muzeu ciucalăţii lui Goe. Mare tevaturî, nişti pozî şî nişte filmuleţî cu copacu lu unu cari descopirisî cacao şî despre copac. Doar o micî prestare di turnat ciucalata în matriţî, ca di parcî naş fi ştiut cî îi bunî şî varsatî. Dulci-i mai, ducli-i ciucalata ici, da’ sincer aş pofti şî alti ciucalati umani da toati-s urâti pi ici. Poati la ”periferii” în capitalî or fi şî frumoasî. Of, draci Ioani tari li mai visăzî… Păi dragii mii ni viderăm în curând cu alti suveniruri literari cî poati dă domnu şî îmi meri şî mii lucrarea pentru cari vinii ici… toati celi buni şî sî păscuim fericiţî.

Badea Ion, 11 a lu' Prier 2004