Zi de zi

Măi, dragii mii, sî ni călătorim amu prin Târgu Ieşîlor ca sî videm cât di aprigî îi căldura asta pi vremea lui Gustav 2008. Apăi az, cî doar di az îi vorba, ca în fiecari zî făcui ochi ca popa la preuteasî, îmi pupăi straşnic nevasta, îmi pusâi ghini pi deştu' mari şiorapu, mă prăfuii o ţâră cu şpraiuri amirosâtoari şî mă urcai în căruţa trasî di Ford.
Trasâi io di şăili calului puteri şî începui a trăvăli prafu prin Ieş cătri ale muncii osteneli. Nevasta dulci, lângî mini şî privirili pi coclaurii azurii ai unii dudui plinuţî şî moţocoasî încî di dimineţî. Saraca dis di dimineţi sî boie în oglinda căruţâi. Bun aşe, şî amu io nu oi fi chior, da' duduica ceie tot era pipăitî di caruţaş, cî mă tot uitai io în stânga cî băietu saracu i sî lungirî urechili di dulcegării. Iaca, sî făcurî minutili di verdi şî purcesăi mai departe pi uliţa îngustî a Ieşului cătri sărvici.
Poposâi nevasta la bălţâli ii şî înfipsăi pintinii în armăsar mai diparti. Până în ali sărviciului tărâmuri ioti mai admirai vreo doi caruţaşi cari sî puparî dulci la trecătoari şî acu sî sporovăieu cari ăi jinovat. Na', cî tăti zâlili numa frustraţ şî bezmătici.
Iaca sosii şî la CAP. Cole la sărvici, cî di el îi vorba, lăptăria tatî. O blondeţî adusî di 3 zâli sî spetice la soari cu bunătăţâli ii di meri. Off păcat Ioani cî eşti însurat cî di altfel ci mai smotoceii tu celi roadi ale fructiferei şî o altoiei tu cu poamili tali. Dapăi amu asta e, dă-i înainti, priveşti şî sâmti gustu' doar pi buza aprigî ca vărsatu di vânt.
Ca în orşâci dimineaţî mă înfipsăi la aromili di dimineaţî ali unii cafeli ţî la o spurcăturî di vorbî cu ortacii din colectivă. Numa bini ni aşăzarăm la păcatili gândirii pi verandî cî sî trezî o ditamai cuconeţî sî-ş înşâri trăsura în curtea noastrî la ali umbrilor plăceri. Săraca sî vede cî era cam nechibzuitî în ali trăirii, cî trasî di telegar parcî trasî di fundili amanţîi lu bărbatsu. Cârâi biata căruţă cî mai mai sâ-ş deie duhu şî sî nî funigini pi tăţ la etaj. Pâr, mâr, dădu ie frâieli într-o parti, ba cialaltî pânî înfipsî la locu ii trăsura. Coborî tatî aburitî şî înroşâtî di bini, cu palpităţâili ridicati aşa di bini ca tăţî ni oglindirăm privirili dulci în zestrea ii.

Badea Ion, 31 a lu' Cuptor 2008