Peltic

E infinit pe-al tau iris,
Si imi cobor adanc o pleopa
Pe gatul gol ce abia asteapta
Sa ingane irisul pagan.

Si o furnica-n epopee
Isi curata ai ei antene
Pe chitinoaselei alei
Ce pribegind le vrei, le vrei.

Peltic, se obtureaza visul
In irisul tau adancit
Te vreau si esti a mea femeie
Dar ce sa vezi e prea curand.

In matematica visam
Ca la un cosinus obtuz
Incerci peltic sa o masori
Timid, frumos, adolescent.

Ea tot incearca-n pasi marunti
Sa iti dea leme si refuzi
Tu vrei in perpendicular
Si ea doar cere abecedar.

Dar tu incet ca un buchet
Ce infloreste pe tapet
O  duci incet la  PI marcat
Ca vrei doar un pitic patrat.

As vrea sa musc dintr-o petala
S-o vad cat de amara e,
Sa-i simt sepala milenara
S-ai gust si iei papile.

Ea-n seva vantului adie
Isi da culoare si invie
Isi creste greerii in camp
Cu radacinile-n pamant.

Ma contopeste in mistere,
Onglinzi in roua, emisfere,
Ma duce catre radacini
S-o ud, sa creasca, zile, luni.


O musc si mai adanc in coapsa
E bruna, roza, baietoasa,
Imi da polen, imi da dulceata
Si ma dezmiarda, imi da viata.