La pupaciosi

Apai ghini v-am regasat dragii mii razasi. Nu-i asa ca vo fost dor di aldi mini? Cum nu? Ei, nu vreti a recunoaste amu, dapai dar, cii care nu m-or recunoasti io is Badea Ion, auz sa nu ma stii ii pi mini, io is cel care di mititel am plecat cu sfarcu in gura a cutreiera s gusta din bunatatile vremilor iste din tata lumea, prin ochii unui pui di pi celi sapti colini. Na ca dupa belgiatiunea aia urma o tara di frantuzasmi in ideile obtanerii unii privelisti mai indelungati pentru coasta elefantalor, adica a ce-o mai ramas din ii, fildesu (Coasta de Fildes). Din voile meli a calatori? Nee, din voili lor tre so gust s pi asta, nu pot s neg c s io vroiem o leaca di dezmat in ali privirilor africani. Na ca purcesei intr-o mart a lui april cu o coscogemiteai papornita moderna, mai mult goala c mama saraca di undi o putut o dat da dac no mai fost loc…, la a numara din nou susalili Bucurestiului in cautarili berzei di metal pentru a ma avanta din nou in lumea larga. Larga la inceput ca dupa ce incepi a o brazda di sus incepi sa fii cat un buric di fata mari asa rozaliu printri pesmetii norilor. Facu bre cam trii ori buni saraca barza ba sus ba jios ca la un moment dat di obosala s hatana olecuta s din cauza vremii mai mai so dea cotita inapoi. Ci mai, deasupra capitalii pupaciosilor (Paris), adicatilea undi o pupat tat japonezu pi Gioconda, un cet so ploaie di zaceai c acu lo capucat pi cel di sus nacazu. Na cu chiu cu vai poposaram jios s cautai acu drumeag catri chirpici mii ca sa poposesc di sara. Di undi di ni unde rasari in fata me un partait di cambogian, zacea el, cari boaba di franceza, boaba di engleza, parca era el aterizat in locu meu, s ma facu sa ma sui in trasura lui. Ma cam plimba ist galghejat pitic prin Paris pana ajunsaram la poarta lu Holiday Inn s ma dusai s debarc catrafusali di tat prafu. Nu statui mult in ali patru pareti s ma dusai s descopar s io ca tat pacatosu frumusat di oras, nee ca Pacala la targ nou. Bai Ioani tanti bini. Crezui draci ca so mutat continentu, ca nimerii din prima elefantu. Ci mai, parca juma di sac di taciuni cobora aici. Numa colorat tataii, nic mai alb asa. Cii care mai ramasasara a rest saracii streini tat. Parca s impacasa careva cu frantujai iste sa las pi negri in locu lor. Iaca incet incet ba mai ghini brusc ma oghisnuiesc cu continentu negru di pi ici din buricu targului. Mai sa sii ci io pacalit soarta pe altii. Prima oara ma gandii c-or fi bronzat da di undi, nic, nu sa lua nic. Doar turistii ca mini mai luminau strazali, s razlet rau di tat cati un consatean de-a nostru is mai facea veacu dupa un cent sau doi la coltu ulitalor. Da s trecim pisti ieste minciuni ali vietii s s va povestesc cum s ci fu cu carnetu meu di viza la mai marili elefentalor in Frantia. Pai badi cu ploili ma intelesai ghini ca ma batura la tat locu in zaua cee ca credei ca vre Domnu s ma intoarca indarat acas. Na imi facui curaj di dimineata s ma dusei la un chelbuc negru la ghiseu (va inchipuiti ci imi vine sa-l scarchin oleac pi becu cela lucios ca negru nu mai vazusam chel pana amu, da far pic di par) s incercai sa leg o salcii de ame cu o liana di a lui pana ci incropii cu greu pi un petec verzui di celuloz cererea me pentru a ma lasa sa gust s io din continentu cald. Spri surprinderea me ma aproba tat in zaua cee pentru plecari. In zaua ci urma ca tot rezolvasam cu stampilili ma pornii s io la vizitari frumoasili locuri ali Parisului. So luai asa metodic ca incercai sa ma io la inceput dupa o turma di tucahara da nici vb sa-i mai recunosti cu cari erai asa ca renuntai din prima s ma apucai io sangurel a cutreiera locurili. Vazui apoi cam di tati di la tavaleli in iarba chiar in fata turnului cela di sier pana la biserici albi s frumoas da plini di eschimosi cari faca o zarva mai rau ca furnicili. Io cred ca li trebui un Tatal nostru de-alu tata ca sa fac iei linisti in biserica sau un Dumnecat de-a popii noastri ca sa stii ci aia linisti in lacas sfant. Nu c oi fi io acu al spovidit ci din contra da asa sa cadi. Din pacati ma apucai s gust o tara di tratament di celi pastili anti bazu, ma rog mai digraba anti baza ca ale care chisca is tot eli. Ti pui cu fimeili ieste daca au gust. S dupa ci luai io o pastila di cee ma apucara tati pandaliili, nu mult da di ajuns ca a imi aduca aminti s am grij cu asti vremi. Ma apucara nisti pandalii in burta ca nici macar cu iahnii di fasoli nuii gasii tratament. Rali pantacareli s amelati, hmm, pregatiri di ali coloratilor mancari s chiscaturi, off di ar treci mai rapidi sa ma intorc acas sa ma insing in fata ceea a me c tari mii dor di ie. Am lasat acas bunatati di fata ca sa ma calatoresc io prin ali lumii coclauri. Lasa draga me ca ma intorc io cu drag s-om privi amandoi colinili dragi. Pai dragii mei ma opresc aci cu sporovaiala fara noima da lasata di Al di sus pentru a-mi racori sufletul pribeag, da promit ca ma reintorc odata ajuns la Fildes. Va saruta cu drag, da mai ales pe mandra sa,

Badea Ion, 06 a lu' Prier 2005

Zboru berzei in tarile calde III

Bat’ var nacazurili s nipricinili vetii ca pi mini daca nu stiti a va orandui trebili, ca io ma trezai iaras incalcit in pantecareata sortii, anintat di dorintali natali. Ioti, s treza Ion zalili ieste cu un nefartat din noroc ca trebu a salaslui inca cativa diminet buni pi maleagurili cenusai in cusca ibisului patat di umezalili oceanului. Na ca daca caprili iestora nu pricep cum sadi invartitu tastii pi paretili monitoriului trebu a mai zabovi oleaca in laguna pentru a descalci socotitoarea din nou. Na mi-o si drag creca a ramane (pi draci, doar dupa bani), da ma palisara un dor naprasnic di margelili mandrii, di mireasma sanzaienilor pierduti divremi s a teiului imbibat in caldarili Iesilor. Oi Doamni da no-i scapa io? Atunci desfrau di bunatat si pupaturi ali dragii meli. Ci sa ma tot invart in juru nacazului meu atat, rabd s dai inainti badi ca treci, mult o fost, pi atat mai iesti, da treci digraba sau nu, da treci, so s zac gheavoli am scapat s data asta.
Las gandurili necurati deoparti, in vrerea c-or treci mai usor, s purced a va indulci cu nisti petrecareti ivorieni patati chiar di personagiu di fata.
Apai am ceva mamii ai reprosa ca na io i-am zas inainti di a ma faci ca daca nu is frumos nu ies, da totus pute s ie olecuta sa lase din bardacuta mai putan nu sa-mi deie tat ci o avut. Di frumusata me, mai di culoarea chelii ma invartii io prin receptiunea hanului in cari am tras s numa bini ca o cocotiera moderna draga Doamni s infingi in ali prezentarii. Io bleg, mai mult nauc di cap s umezala di afara ma las prostit cica s ma prezant s io. Nu apuc ghini s zac asta is io ca s ma tranteste domnita cu ideii di ali durerilor di sali s schinari cari imi trebuiesc masati. Ptiu spurcaciuni, fugii ca chestili in apa s ma ascunsai rapidi in vagauna me di la etaj, mai mult di gand di cat di poporneata africana. Auz la ie, s imi freci mii coastili cu alifiili elefantului, ca parca nu oi ave alifii, iz acasa. Hmm, nici nu ma odihnii ghini cu gandu ca pi la orili lu zaci boc boc in poarta. Mai mult cu ochii inchisi di sfarsatu zalii deschisai poarta s nici bini ca hop, tusti, gadi gadi ma trezai cu zana africana in iatac. Nici nu avui timp sa casc gura mai ghini. Apai oi fi facand io di ras neamu razasasc da io cu asta nu ma sui pi buturuga fii cio fi. Pute ie sa fii parateasa la tata frumusata di jungla da io nu ma incalt cu asa ceva mai. S nu stiu cum reusai io asa dibaci ca ii insipsai mana pi umeri so o trantii rapidi afara ca sa poarta cari o inchisai in draci. Oiiii, ma calmasi digraba numa la zambetu drag a florii meli s imi petrecui noaptea doar la gandurili albinilor noastri. Totus s pari ca masaju ista ii o abrodari frecvent in obisnuita astora ca ma mai trezai iara cu alta pacatoasa da mai durdalii asa, ca ma ie in lift la “ nu vrei matali un masaj pot s ti ajiut “ cica. Di parca masaju ista era dorit din plin. Scapai cu fata curata s data asta s imi vazui di trebi usurat.
Prin saptamanili ieste draga Doamni apucai s io a gusta din nasapu chetros da drag di pasat a plajalor africane s mai gustai si ditamai nuca cu tat lichidu ii dulci. La inceput o plimbai io prin gura asa in ali degustarii da rapidi di sati invartii giocu s il varai pi tat in panticareata spre ai potoli vrerea. O fi nasapu nostru sin da aista cum era asa mari imi gadila placut talchili s chelea s sfarsai ioti asa s cu masaju vrednic.

In dorinta di a pas mai rapidi pi meleagurili noastri va tuc dulci s pi curand,

Badea Ion, 26 Iunie 2005

Zboru berzei in tarile calde II

Apai nenica iata-ma iara in coliba lu elefantu pus pi munci, s aprig aprins di nadufu mandrii. Ma gandii io ca nu-i pre ghini a salaslui cu isti colorat impriuna da na acu tre sa ma impac cu gandu ista, asa ca ma amaraii s indulcii cu un cracan di banani intri timpurili saderii meli aci. Ot fi zacand voi: ei s?, banani no mai vazut roamanu banani? Io va zac ca n-at vazut ditamai bulanu di galbejata fructifera aninata la un loc. Asta ca asta da ci fel di banani? Di cari? He he di celi mici cat sfarcu di maimuta urlatoari ca li s zac bastinasai intrun sel anumi “ortei de prostitue ”. S ma potrivesc io ghini amu la zacala cee ca tăţ intunecaţâi iste is dotat cu melesteu placerii feminini? Nu bade, acu cand vazui parpaleata di banani ingramaditi asa pi arac ma apucara hlizalili launtrici. Ci s va zac erau vreo taspi banani micuţî pusî la rand zamtat pi un somoioc di curpan; ş erau aşă multi aninati pi pridvoru unii vanzatoari cari mai asa pi urmi imi tranti s un gand dulceag in ochisori, mai mai sa ma las scaldat di necuratu. Da na imi luai traista s purcesei mai diparti.
C tat suntim la capitolu bunaciuni di fructi ieti ca nimerii odata cu painea maimutai s un cur di sac di orangini verz da pi dinuntrili galghini s buni la gust da pi cari li tot mototolii io sara di sara in incercari disperati ali dezvali rusanea ca nu avei pic di custură, asa ca colorai paretii cu ieli. Buni la gust da parc ma nimeresti in pantecareata o dureri dulci s amintiri pierduti cam di vreo 2 ani dupa ciresali din fundu gradinii. Or şi mai multi pacati di ieste iesati in curtali istora da nu stiu a ma incumeta a saliva incet la tati parfumurili africii, mai ales ca ma palisara si vreo doua nespurcati di afţ care imi tot nacajasc plimbareata prin gura.
Nu stiu daca am apucat a inşâra şî povestea zburatorilor din fata odaii meli di sara cu sara, da’ pot s va zac c am prins un dragan rau di tat mai ales pi celi sobolani zburatoari cari is plimba odraslili prin crinjili africii. Vazand io aieste viitat paroasa s neparliti di bastinasi inca statui io intr-o z a analiza cum di tata sad ii cu capitili intoars catri centru pamantului si cum s si fel s oblaiesc intri eli. Beahh di m-ar nimaeri unu in scafarlii cand nio s viata mai dulci pi ieste taramuri apai dar ma car cu tatu in ali banitalor noastri veci. Aci tai frica s di matu din colt ca ti trezasti co fi harap s cela.

Eti c ma luasai cu vorba s terminai si cracu di banani cu voi. Apoi ramanit pi altidat sanatos s veseli ca tatu ii frumos s ghini cand ti spurca ala ghini, ca pi mini mo spurcat s flacau is alintat,

Cu vesti buni va iubesti,

Badea Ion, 28 Mai 2005

In tara maslinei

Tocmai îmi pecetluii sî io di curând pirostriili cu o frumusatî di nevastî. Dulci, dulci s-aromatî, iubareatî, însiropatî. Sî ca tat omu pornii sî io în luna pacatosului în a o iubi. Sî undi puteai a-mi odihni mintea dicât în Insula di smarald (Thassos) pi meleagurili Eladei.
Drumu lung, obosâtor prin padurili Bulgaresti plini di ortaci cari mai di cari afumat di dorint talharesti. Noi scaparam cu bini din codrii Balcanilor da auzii ca pi cate unii ii mai altoi vremea cu un pacatos di hot. Ci sa furi doar nadragii ca altceva in saracia me ci pute afla? Trecuram sî dealurili spasâti di sacetî ali continentalei Grecii. Bate soarili in dealuri ca in oglinda sî tati bordeili aveu cati un butoi atatat in varfu casâi sa prinza razale dulci. Amu eu prima oara zacem ca ii pentru scaldat sara dupa truda, da cole ele faceu sa mearga opaitu si cele dregatoresti rpin casa. Ma gandii ca bun a si unu s la min la taraS una pentru rata ca sa nu raceasca la talchici s a doua sa dau curent la tat satu. Tati da tati aseazarili aveu cati 1, 2 damingeni.
Fermecat era Doamne Ion fermecat. Mai ales imbujorat langa nevasta, privem ca porumbeii frumusatili Eladei si gangurem fericiti.
Asa, s pi la diminetali trecuti poposaram in Kavala, un sat plin di alintaturi visuali s sarat ozonat. Clatiram mai intai ochii cu bordeili asezati pi stancili prapadalnici s ramasai prostit di cum asaza ii carutali una dupa alta cu oistea in coclaurii cie. Am luat tati treptili la numarat s am sorbit fiecari pacaciuni dintri portocalii razleti, infipti printri chetri. Pisti tati cele cati o tufa di petali roz aroma bortili nasului s ceru gurii. Toati ca pi la colturi s mai tuc domnita me in ali pacaciunii doruri.
Dupa ci mai ostoiram s opincili prin centru targului plin di tat felul de Sfârnari s scumpeli ni priponiram la un stiubei in a ni potoli gastireatza.
Dupa Kavala mai intinsaram drumu pana in Keramoti undi luaram o pluta s traversaram di pi uscat pi alt uscat in insula lui Thasos. Apai pi pluta ceee ni navalira o groaza d zburatoari albi s mai it era frica a nu ti boteza cu tat norocu mancat zaua ceie.
in final ajunsaram la coliba lu Dimitri, un carpaci di grec cari incerca sa ne unga cu tat dragostea lui. Ni inventarie rapidi pi fiecare in sertaru lui in colib si ni tranti cati o coveica siropoasa.
Ei s incet incet,z de z incepuram a gusta din Egee.
Puseram cate o lavita sub o umbrela s ni muieram dejtili in saratura, saratura incat creca matusali di la noi apuc s faca muraturi tat anu. Ti albei di la apa cee incat zacei ca esti varui ca pomii di vara. Cadeu tati omizali di pi tini. Steoalna curata ca videi cum misuna pastrugili. Inotai in tati directaili tintuit di saramura la suprafata.
Incercai io apa pana intr-un ninorocit di scai ca sarai di tartaneata in sus di dureri si amortala. Scaieti in balta Ioane. Urlai in mini di intapatura s ma uitai ca blegu undi s infipsai scaiu. C sa vazi dracie numai somoiocuri di ghimpi in apa cari mai di cari mai tantaroasi cu pofti a ti chisca mai ghini. Nevasta saraca nu mai stie cu ci alifii a ma ungi in ami treci amaru cela.
Diminetali mai trantem un numili Tatului sfarsand cu Amin la muntili Athos undi tati sfintili consideratii is adunati.
Bucatili, sa nu zac di eli cat di minuati erau. Intr-o sara ma puni napasta si ma gandi a cerca o fructa di mari. Cer carliontatului di la bodega ca ioti di asta s iel imi aduci o jvina cu craci incat ma dadui cu tat pi spinari. Infipsai furculita in maruntaili fapturii s ci sa vazi dadui di gust, noroc ca scoasara calimara din ie. Mestecai la guma ceie vreo juma di ora incat imi calii falcili di dulceata Egeei.
In rest, c de era luna pacatilor odihniram trupurili in camara, juni s plini di ardori.

Si ioti asa pusai pirostriili in Elada...

Badea Ion, 12 a lu' Ciresar 2007

Plaiurili lu Winnetou

In facere....

In tara artarului I

Ihaaa...

Pãi când sã prãvale baba di atâta muncâ şî-i uşãrnicâ foc, luai şî io o ţârã di pauzâ di la ali lucrului ceasuri. Mã gândii data asta sî mã pribegesc din nou pi ale americii pãcati, mai spri vârfu pãmântului, cole lângâ gheţuri undi şãdi cânili cela frumos foc ca lupu şî cu ochii di broatic ca ai mii. Iote mãi români câ-mi luai nevasta cu mini la ali canadii tãrâmuri. Ma pregatii s io ca tot omu sa ma imbarc din nou in pasaretu di metal care ni purta mai intai catre bulbili lalelior portacalii. Inainti di a ajungi cole tre sa va zac ca dulceata di nevestica era pentru prima data cand gusta din zvarlitu grabnic in cer a pasarii. Saraca cand ii inceputa a-i pocni tate masalele si urechili la decolari s a luao ametalili facerii, ma gandii ca amu vre inapoi. Na io om cu ixpirenta in ale zborului ma apucai a oxigena nevasta ba bi gura ba pi obraji ca s-o scap de ai cascatului metodi. Cascat? Da ca zace o mimoza olandeza, steurdeza de ceea, ca tre a s umpli creieru cu vazduh ca sa s echilibrez prisiunili. Ma rog eu bucuros o ajutai. Mersaram noi asa vreo 3 ori cali lunga si inalta pana in tara bulbilor. Cole numa minunatii: ciubuci di tati culorili alinieti una cati una langa minunatii di cepi di laleli, tat selu di carpi impuieti cu buruiana verdi s tiutiun si o groaza di alte celi dulci. Toate erau cole numa sa ti imbiii sa it ametasc samturili si gandurili pacatoas. Recunosc nevasta langa mini, da' tragem cu ochiu la mueirli portocalii care sincer amu aveau si aieste poparneata ca orsici popannitatoare da erau ca girafili di lungi, s creca a li invingi intri laleli trebuie sa te sui tu ca romanas intai cu scara sa le pravalesti in jos si apoi sa muncesti la eli amarnic.
Apai dupa ce ne incantaram vreo sapti ceasuri printri privirili tutar natiilor din gara ni suiram in alt pasari albastra si zuraram pisti mari s tari si adunaram tata obosala intre destili sosetilor. O fi fost cali lunga nu mai stiu da poposaram in gara lu unu Treudeu. Valei s abia aci imi amintiram tati frantuzismili africanilor. Ioti in zona asta numa limb di iasata fasneata lis lingura la astia pi buza. Ba la vami ma s lua unu pi rritu lui ca ci fel di ploconi ii duc sorumii. Io ci sa-i zac ca cuvinti frantuzasti nu ducem ii zac mocofan ca nic. Nic, nic, s ioti asa scapai de celi vamuiri.
Bun, acu treci la catat papornitali noatri printri valmasala di colorat. Tat narazaia de omuleti s inghesuie ca furnicili la vremi di ploaie care mai de cari sa-s recuperez catrafusali. Scaparam s noi di asta si ne avantaram cu tat curaju in stopitoarea canadei. Apai mai frati ilie turna de parca eram pi covoru rosu. Multa apa adunata in capu nostru, da noroc de a surorimii caruta ca ne dus de urgenta la chirpicii lor.
Nepotaca nu mai spun muta pana acu incepu a ni insara tati targurili pi langa cari trecem, s li numar una cati una ca sa li videm. Da Ion di undi el cu ciufu pacatos si cu nasu intors abie misuna. As incerca eu a va marturisi cate ceva din seara asternului nostru in Canada da amu cini stii ciom mai fi facura noi ca Mos Ene ne amagira rapidi s ni intisa la zacalili porcului: sfor sfor.
Ioti-ma s in prima zi, in fata artarului, frecandu-mi pacatosii ochi, s cu stremegareata mari inspirai boarea diminatii. Lang mini nevestica inbujorata s odihnita de binefacerili dulci ali somnului. Mai nevrednicilor nu ganditi la alti pacati ca nu fu chip de domesticit nevasta di cusara ca Ion era pre rupt di prafu taramurilor straini.
Asa vasazic, ni scularam, ni schimbaram straili di lavita s ni intinseram la ali gurii bunãtãtz. Bunatatz zac ca numa giermi roz s parliti pi pirostrii moderni imi sarvi lelica. Nisti burtz di racisori, nu zac nu, buni la gust, da cand ma gandii io ca s-ar puni la a misuna pi ali stomcului carari ma cam trasai mai intr-o parte. Ma asezai langa o afumatura di chesti ros di cel care il gusta ursu toamna s ma indemnai in al sfarsa digraba. Ba ochii mi s aruncar si la un pacatos di smanatan di ma lingem pi bot. Buni pacatili ieste ali gurii si burtii di o potriva.
Iaca terminaram tati poftili culinari s ne avantaram la ali Montrealului carari. Frumosai mai nevasta. La cata lumi coclita era pi straz nu ma asteptai sa fii atat cuaratanii. Apai la noi ii gunoiu prietin cu tat. Aci tati la locu lor asazati cum trebu. Na razasu mai ari mult di evoluat din scorburili lui, pana o da el cu nasu di soari mai iesti.
Si ca sa sfintasc tati celi zasa pana amu ioti intraram in Notre Dame di Montreal. Trasai o crusi mari si incepui a minuna privirili pi paretii inzastrat de feluriti minuni ali domnului. Nu mai zac di orga, mari cat primaria noastra. Mai slobozaram noi cativa lacrimi in ali domnului tihni dupa cari ni infatasaram la o pristaniste undi mai ficioari erau aninati veo doua vapori englez cu tat caldaramu pe eli, s impopotonati di gala. As vre s io a ma tavali cu nevasta pi puntli lor la un paharel di acritura de-a tatii da na visaza mai ca nu s stii.
Apai di atat plimabri s osteneala a gurii va mai las a va relaxa mantiali incalciti in vorbili meli s promit a va destupa urecili mai tarzau...

...ii la dospit...

Badea Ion, 01 a lu' Brumărel 2008

Zi de zi

Măi, dragii mii, sî ni călătorim amu prin Târgu Ieşîlor ca sî videm cât di aprigî îi căldura asta pi vremea lui Gustav 2008. Apăi az, cî doar di az îi vorba, ca în fiecari zî făcui ochi ca popa la preuteasî, îmi pupăi straşnic nevasta, îmi pusâi ghini pi deştu' mari şiorapu, mă prăfuii o ţâră cu şpraiuri amirosâtoari şî mă urcai în căruţa trasî di Ford.
Trasâi io di şăili calului puteri şî începui a trăvăli prafu prin Ieş cătri ale muncii osteneli. Nevasta dulci, lângî mini şî privirili pi coclaurii azurii ai unii dudui plinuţî şî moţocoasî încî di dimineţî. Saraca dis di dimineţi sî boie în oglinda căruţâi. Bun aşe, şî amu io nu oi fi chior, da' duduica ceie tot era pipăitî di caruţaş, cî mă tot uitai io în stânga cî băietu saracu i sî lungirî urechili di dulcegării. Iaca, sî făcurî minutili di verdi şî purcesăi mai departe pi uliţa îngustî a Ieşului cătri sărvici.
Poposâi nevasta la bălţâli ii şî înfipsăi pintinii în armăsar mai diparti. Până în ali sărviciului tărâmuri ioti mai admirai vreo doi caruţaşi cari sî puparî dulci la trecătoari şî acu sî sporovăieu cari ăi jinovat. Na', cî tăti zâlili numa frustraţ şî bezmătici.
Iaca sosii şî la CAP. Cole la sărvici, cî di el îi vorba, lăptăria tatî. O blondeţî adusî di 3 zâli sî spetice la soari cu bunătăţâli ii di meri. Off păcat Ioani cî eşti însurat cî di altfel ci mai smotoceii tu celi roadi ale fructiferei şî o altoiei tu cu poamili tali. Dapăi amu asta e, dă-i înainti, priveşti şî sâmti gustu' doar pi buza aprigî ca vărsatu di vânt.
Ca în orşâci dimineaţî mă înfipsăi la aromili di dimineaţî ali unii cafeli ţî la o spurcăturî di vorbî cu ortacii din colectivă. Numa bini ni aşăzarăm la păcatili gândirii pi verandî cî sî trezî o ditamai cuconeţî sî-ş înşâri trăsura în curtea noastrî la ali umbrilor plăceri. Săraca sî vede cî era cam nechibzuitî în ali trăirii, cî trasî di telegar parcî trasî di fundili amanţîi lu bărbatsu. Cârâi biata căruţă cî mai mai sâ-ş deie duhu şî sî nî funigini pi tăţ la etaj. Pâr, mâr, dădu ie frâieli într-o parti, ba cialaltî pânî înfipsî la locu ii trăsura. Coborî tatî aburitî şî înroşâtî di bini, cu palpităţâili ridicati aşa di bini ca tăţî ni oglindirăm privirili dulci în zestrea ii.

Badea Ion, 31 a lu' Cuptor 2008